- Foto! Jennifer Lopez arata ca se poate sa fii sexy si imbracata
- Pantofii Doamnei de Fier, scosi la licitatie - Ai purta?
- Tinuta pentru plaja: Heidi Klum iti arata ce sa porti
- Ke$ha - fara machiaj si fara lenjerie intima, intr-o rochie indrazneata
Feminis: Cand si cum ai descoperit ca e momentul sa iti creezi tinutele?
Elena Perseil: Este o pasiune care vine in timp. Imi placea foarte mult sa desenez, desenam si in scoala pentru prietene tot felul de lucruri cu care ele mergeau la croitori. Mama isi facea si ea lucruri pe comanda, incercam sa ma strecor si eu sa-mi fac cate una, alta si in felul acesta am testat, am vazut si a inceput sa-mi placa foarte mult. De fapt am avut sansa sa lucrez si cu diversi artizani, mestesugari care prelucrau pe piele, pe sticla, pe metal si in felul acesta imi faceau si ei tot felul de nebunii, isi puneau, cum s-ar spune, mintea cu mine. Dupa aceea am facut liceul de matematica-fizica si parintii te imping spre asta, neimaginandu-si ca ai putea sa ai o reala cariera in zona artistica, a designului, dar asta este o meserie care te alege pe tine si pana la urma m-am dus la Academia de Arta in Bucuresti si apoi am facut si la Paris. Lucrand pentru diverse brand-uri ma ajutat foarte mult. Am lansat brandul in Romania, in 1992-1993, chiar cand eram in facultate, in primii ani, dar atunci nefiind un sistem bine definit, am virat inspre presa de specialitate facand, impreuna cu mai multi prieteni o revista glossy, ce se numea 200plus. Apoi in anul 2000 am plecat in Franta. Am calatorit foarte mult.
Feminis: Care a fost primul element vestimentar?
Elena Perseil: Facandu-mi lucrurile de pe la 13 ani, nu pot sa-mi aduc aminte exact. Cred ca am facut multe experimente pe la acea varsta. Am avut sansa sa-mi concretizez toate ideile de design. Chiar ma consider un om cu sansa in general. Nu a trebuit sa ma lupt foarte, foarte mult. Am intalnit oamenii potriviti in momentul potrivit. Si multumesc pentru asta!..Bine, sigur ca muncesc foarte mult, dar lucrurile au venit si ele singure. Am impresia ca aceasta este o meserie care m-a gasit pe mine. Bine, am vrut sa fac asta, dar am incercat si alte lucruri, am avut si revista, am facut si un pic de scenografie, un an mai exact la facultate. Am vrut sa ma orientez inspre teatru, insa tot timpul se intampla ceva de trebuia sa revin la moda. Asa a fost sa fie! Eu sunt un om curios, imi plac foarte multe lucruri, imi place sa citesc, sa vad, sa experimentez. Am facut si fotografie in facultate si mi-a placut. Artele vizuale ma atrag si orice se intampla, reveneam la moda si am ramas aici.
Feminis: Cine sau ce a reprezentat sursa ta de inspiratie? Ce a fost muza pentru tine? O celebritate sau un om pe care l-ai admirat enorm?
Elena Perseil: Nu stiu daca e bine sau rau, dar nu cred ca am avut un asemenea personaj cunoscut. Am avut mai degraba un mentor, am fost foarte impresionata de profesorul meu din facultate, care nu mi-a fost profesor direct, se cheama Ion Bitzan. Era decan la catedra de design, dar am lucrat destul de des cu dumnealui si mergeam des in atelierul lui. M-a impresionat mentalitatea pe care o avea, prospetimea, (fiind destul de in varsta cand l-am cunoscut).
Un artist foarte creativ. Fiind si profesor la design, nu e acelasi lucru cu profesorul la pictura sau de la grafica, unde e o arta care nu evolueaza la fel de rapid ca in design, unde trebuie sa te innoiesti foarte repede. Este vorba si de tridimensional. Trebuie sa ai o minte foarte agera, sa fii foarte curios si deschis la ce este in jur, iar el facea parte din aceasta categorie. M-a impresionat tot timpul. Asta a fost o lectie pe care am avut-o in facultate, cred ca cea mai importanta: sa reusesti sa ramai tanar si sa nu te blazezi. Nu mergea la petreceri, in facultate fiind diferite grupuri de acest fel. El statea in atelierul lui si lucra, facea foarte multe expozitii internationale. Imi aduc aminte de o serie de casete cu inserte inauntru, carti ca si cum erau vechi dar de fapt grafica era in tehnici combinate. Un om extraordinar!.M-au impresionat si ma impresioneaza diferite lucruri pe care le intalnesc si ma inspira. Lucrurile vin de la sine. Fac asta de aproape 20 de ani si a face ceva nou, a pregati o colectie noua, a gandi un model nou e un fel de a fi. E un antrenament de fiecare zi si nu trebuie sa stau sa ma intreb ce m-ar mai putea inspira. Cumpar materialele cu un an inainte pana ajung la colectie sa o fac realmente. Discutand cu toti furnizorii, in acest mod colectia isi prinde contur, cu ideea de a face mereu altceva. In cele din urma pun totul cap-coada, lucru care se intampla in general la Paris unde finalizez colectia.
CLICK PE IMAGINI PENTRU A LE MARI
