Infecţia cu bacteria E. coli - Cauze, simptome şi tratament

Chiar şi aşa, nu toată lumea ştie ce reprezintă această bacterie şi ce măsuri de prevenţie putem adopta pentru a evita infecţiile cu E. coli.

Aşa că astăzi ţi-am pregătit un articol amplu, în care îţi prezentăm o serie de informaţii utile despre bacteria E. coli, dar şi ce măsuri de prevenţie a infecţiei Shiga toxina E-coli (STEC) îţi recomandă specialiştii din domeniul sănătăţii.

Ce este Escherichia coli (E. coli)?

E. coli (Escherichia coli) este numele unei bacterii care trăieşte în mod normal în tractul digestiv al omului şi al animalelor. Există mai multe tipuri de E. coli, iar majoritatea bacteriilor care aparţin acestui gen sunt inofensive.

Dar există tipuri de E. coli care pot cauza boli diareice. Unele tulpini al bacteriei E. coli (cum ar fi O157:H7) pot cauza o anemie severă sau insuficienţă renală, ceea ce poate duce la deces. Alte tulpini de E. coli pot cauza infecţii ale tractului urinar, dar şi alte tipuri de infecţii în organism.

Specialiştii de la Ministerul Sănătăţii spun că prezenţa acestei bacterii în apă indică poluarea acesteia şi trebuie evitat consumul apei (atât pentru băut, cât şi pentru prepararea hranei).

Cum ajungi la o infecţie cu E. coli?

Ca pacient, poţi să te alegi cu o infecţie cu E. coli prin faptul că ai venit în contact cu fecalele de la oameni sau de la animale. Acest lucru se poate întâmpla atunci când bei apă sau mănânci alimente care au fost contaminate cu fecale.

E. coli poate ajunge în carne în timpul procesării. În cazul în care carnea infectată nu este gătită la 71 de grade celsius, bacteria E. coli poate supravieţui şi te poate infecta atunci când mănânci carnea respectivă. Acesta este cel mai frecvent mod în care oamenii ajung să se infecteze cu bacteria E. coli. Orice aliment care a fost în contact cu carnea crudă poate, de asemenea, să fie infectat cu E. coli.

Alte alimente care pot fi infectate cu E. coli sunt:

• Laptele crud sau produsele lactate. Bacteria E. coli se poate transmite de pe ugerul unei vaci pe laptele său. Verifică etichetele de pe produsele lactate pentru a te asigura că acestea conţin cuvântul "pasteurizat". Acest lucru înseamnă că produsul alimentar a fost încălzit până la o anumită temperatură pentru a distruge bacteriile.
• Fructele şi legumele crude, cum ar fi salata verde, sucul de mere sau alte sucuri de fructe nepasteurizate, care au venit în contact cu fecalele animalelor infectate cu E. coli.

Cum se transmite bacteria E. coli?

Oamenii sau fecalele de la animale infectate cu E. coli ajung, uneori, în lacuri, piscine şi în sistemele de aprovizionare cu apă. Oamenii se pot infecta atunci când sistemul de alimentare cu apă al unui oraş nu a fost tratat în mod corespunzător cu clor sau atunci când oamenii au înghiţit accidental apa contaminată în timp ce înotau într-un lac, o piscină sau într-un canal de irigaţie.

De asemenea, bacteria E. coli se poate răspândi de la o persoană la alta, de obicei atunci când o persoană infectată nu se spală bine pe mâini după ce a folosit toaleta. E. coli se poate răspândi de pe mâinile unei persoane infectate pe alte persoane sau pe alte obiecte.

Principalele simptome ale unei infecţii cu E. coli O157:H7 sunt: diaree severă sau diaree cu sânge, crampe stomacale, greaţă şi vărsături.

Unii oameni nu observă niciun fel de simptom. Însă copiii sunt mai predispuşi decât adulţii să aibă acest gen de simptome când este vorba de o infecţie cu E. coli. Simptomele, de regulă, încep să apară la 3 sau 4 zile după ce ai intrat în contact cu bacteria E. coli.

Majoritatea oamenilor se simt mai bine în aproximativ o săptămână. Aceştia, de multe ori, nu merg să vadă un medic şi nu ştiu că E. coli este bacteria care le-a cauzat acele probleme de sănătate.

Atunci când E. coli provoacă problme serioase la nivelul rinichilor (insuficienţă renală) sau la nivelul sângelui (o scădere bruscă şi severă a numărului de trombocite numită "trombocitopenie"), simptomele sunt: piele palidă, febră, slăbiciune, echimoze, pacientul produce doar cantităţi mici de urină.

Vizita la medic şi tratamentul

Medicul tău poate suspecta că ai o infecţie cu E. coli după ce îţi pune câteva întrebări şi după ce te consultă. Este necesară o coprocultură (cultivare şi identificare pe medii speciale de cultură a germenilor prezenţi în materiile fecale) pentru a se testa dacă este prezentă bacteria E. coli.

Infecţia cu E. coli dispare, de obicei, de la sine. Tratamentul principal este să te faci confortabil şi de a bea apă, cât mai multe înghiţituri. Diareea determină organismul tău să piardă multă apă, mai multă decât de obicei. Din această cauză, corpul tău este deshidratat, lucru care este deosebit de periculos pentru copii (în special bebeluşi) şi pentru persoanele vârstnice. Însă dacă iei înghiţituri mici de apă, acest lucru te va ajuta să previi deshidratarea.

Dacă ai diaree cu sânge care paote fi de la o infecţie cu E. coli, nu lua medicamente antidiareice şi nu lua antibiotice. Aceste medicamente pot încetini digestia, iar din această cauză corpul tău are mai mult timp pentru a absorbi toxinele produse de bacteria E. coli. În loc să iei medicamente "după ureche", adresează-te medicului tău.

În cazul unor persoane, infecţiile cu E. coli pot cauza probleme grave de sănătate, în ceea ce priveşte sângele şi rinichii. Aceşti oameni pot avea nevoie de transfuzii de sânge şi de dializă. Dializa este un tratament care ajută organismul să filtreze "reziduurile toxice" din sânge atunci când rinichii nu funcţionează corespunzător.

Ce poţi face pentru a preveni infecţia cu E. coli

• Apa şi alimentele care sunt infectate cu bacteria E. coli arată şi miros normal. Dar există unele lucruri pe care le poţi face pentru a preveni infecţia:
• Găteşte carnea de vită la cel puţin 71 de grade Celsius.
• În bucătărie, spală-ţi mâinile cu apă fierbinte şi săpun, cât mai des, mai ales după ce ai atins carnea crudă.
•  Spală orice instrumente de bucătărie sau orice suprafeţe (blatul de bucătărie, de pildă) care au luat contact cu carnea crudă.
• Foloseşte doar lapte pasteurizat, produse lactate pasteurizate şi sucuri pasteurizate.
• Foloseşte doar apă potabilă tratată sau apă clorinată.
• Atunci când călătoreşti în ţări care au surse de apă potabilă nesigure, nu folosi cuburi de gheaţă şi nu bea apă de la robinet. Evită fructele şi legumele crude, cu excepţia celor pe care le poţi decoji chiar tu.
• Spală-te des pe mâini şi întotdeauna spală-ţi mâinile după ce ai folosit toaleta sau ai schimbat scutecele bebeluşului.

Pe site-ul Ministerului Sănătăţii au fost publicate astăzi informaţii privind E. coli şi recomandări către populaţie privind măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor cu acest germen.

Ce este Shiga toxina E. coli (STEC)?

Unele tipuri de E. coli produc o toxină puternică denumită Shiga toxina (ST). Bacteriile care produc această toxină se numesc Shiga toxina E. coli sau STEC sau E. coli enterohemoragică (EHEC).

Tipul de E. coli cel mai frecvent izolat care aparţine acestui grup este O157:H7. În anul 2011, un alt tip, O104:H4 a produs peste 4000 de îmbolnăviri mai ales în Germania, soldate cu 53 de decese. Există şi ale tipuri de STEC cu circulaţie mai redusă (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, la fel ca tipurile menţionate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU).

Potrivit specialiştilor, SHU reprezintă o complicaţie majoră care este, de fapt, un tip de insuficienţă renală şi apare la circa 10% din cazurile de boală diareică produse de STEC şi apare mai ales la copiii cu vârste cuprinse între 0 ani şi 5 ani, dar şi la persoanele în vârstă.

Sindromul hemolitic uremic sau infecţia enterică cu Escherichia coli (E. coli) constă într-o serie de complicaţii: anemie hemolitică, o scădere bruscă şi severă a numărului de trombocite (trombocitopenie) şi insuficienţă renală acută.

Cum se transmite infecţia cu STEC?

Infecţia apare în urma ingestiei de STEC, chiar în cantitate extrem de mică (doar 1000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infecţia). Aceasta se produce mai ales după consumul de apă sau  alimente contaminate.

Alimentele cel mai frecvent implicate în transmiterea acestei infecţii sunt laptele şi produsele lactate nepasteurizate, carnea de vacă, mai ales cea tocată care este insuficient preparată termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spălată.

Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucătărie, mai ales dacă nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente şi nu sunt curăţate între două utilizări.

Uneori contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin în contact animalele şi care nu respectă reguli elementare de igienă personală (spălatul mâinilor cu apă şi săpun).

Surse: 1, 2.