De asemenea, in timp ce va lasati prada tristetii, nu uitati cateva lucruri.
In primul rand, n-o luati personal. Nimic din ce se intampla nu e din vina voastra, iar bebelusul nu va acuza de nimic. Apoi, chiar daca aveti un cuplu sudat, capabil sa se sprijine unul pe altul, nu va ganditi ca va puteti descurca singuri la nesfarsit.
Chiar si atunci cand bebe trece pe rand din grija mamei in cea a tatalui s-ar putea ca dupa o vreme, nici "mami", nici "tati" sa nu mai poata, sa devina frustrati si epuizati. Ce ar fi de facut in asemena situatii? Nimic mai simplu, unul dintre voi trebuie sa sune un prieten.
Si nu, nu e deloc o gluma! Daca lasati bebelusul macar pentru o ora in grija cuiva de incredere (ruda, prieten, bona calificata) s-ar putea sa va fie de mare folos ca voi veti putea trage un pui de somn ori veti putea face o plimbare.
Si nu uitati - va ajutati bebelusul chiar si atunci cand plange. E drept, nu-l puteti opri sa faca asta, dar poate ca el chiar asta trebuie sa faca.
Asadar, tineti-l in brate, leganati-l si cantati-i. Lasati-l sa planga in timp ce il asigurati de intreaga voastra dragoste.
Tainele somnului, 3-6 luni
Evrica! Bebelusul sta in sezut!
